miercuri, 28 octombrie 2009

N-am nevoie cu stele din cer cazand

Dragoste sa-mi scrii

Nu vreau decat frumoasele povesti

Cu varaticele ploi, cu spumoasele mari

Alungad tristetea muntilor imbatraniti

De ai lor calatori

Iar iubiti fiind sa ne-mbatam

In dansuri, cu miscari ludice

Sa ne contopim, fara sa ne luptam.

Rasete de copii, ingerii sa ne cunune

Iara fulgere departe sta-vor de inimile

Ce-s facute una pentru cealalta.

"Am visat ca..."

Intr-o buna zi, m-am intrebat pe mine cine sunt. Si doua persoane mi-au raspuns. Le stiam de mult timp, le cunoastem destul de bine si totusi, am ramas suprins. Artistul si Filosoful mi-au spus cine sunt, insasi prin definitia lor, luate ajisderea din dictionar, fara adaugiri sau lipsuri. "Esti tu, dragul meu... iar noi traim prin tine." spuse artistul cu un aer de sus. Filosoful, insa, tacea, dar era zambitor la replica Artistului. "Ai putea mai bine sa intrebi ce poti face sau, de ce nu, ce putem noi face pentru tine decat sa te intrebi cine esti tu... mi se pare o intrebare atat de inutila. Te sugruma si incet vei ajunge sa mori din cauza aceste intrebari. Nu, nu-ti face griji, o sa traiesti in continuare... Doar ca... fara noi. Altii ne vor lua locul. Esti intr-o continua schimbare... Uita-te la mine: eu sunt altul in fiecare zi." Filosoful se uita lung la el si-si mangaie barbia usor, semn ca se gandea la ceva. Artistul desena un cerc in aer "Asta e lumea ta. E rotunda, caci desi incepe intr-un punct, mai devreme sau mai tarziu va ajunge in acelasi punct. Esti limitat la ce vezi. Simtirile noi ti le dam. Uite... spre exemplu, eu creez. Iar atunci cand eu, in mintea ta, lucrez, creand... tu esti... creator. Trebuie sa mai lucrez putin la teorie, dar suna bine, asa-i?" Filosoful se uita la el, vadit amuzat de spusele artistului si tacea in continuare. "Ma gandesc ca poate te-am plictisit deja, dar trebuie sa m-asculti pana la capat. Pana la urma, tu m-ai intrebat cine esti iar eu doar iti ofer o explicatie." Artistul se departa in pasi de dans de langa noi, descriind un patrat in jurul nostru. Filosoful inchise ochii. Dupa ce termina dansul, Artistul se opri langa mine si-mi sopti la ureche "Ce crezi despre el? Merita atentia noastra?" Filosoful, cu ochii inchisi, parea ca se concentreaza la ceva. "Ehh... iti spun eu ca nu. Eu sunt adevarata cale a vietii tale. Uneori ma gandesc ca din cauza lui nu poti dormi noaptea sau nu vrei sa te trezesti dimineata... nu te motiveaza, nu are cu ce. Pe cand eu..." si se puse pe un ras plin de pofta tinereasca incat ma facu si pe mine sa zambesc. Dar ma-ntrebam la ce se gandeste Filosoful. Asa ca ganditorul isi ridica privirea, se uita fix la mine in ochii si ma intreaba "Cine esti tu?" "Nu stiu sigur." I-am raspuns. Artistul amuti. "Minti" se rasti Artistul. "Tu esti ca mine... tu esti eu." continua el. "Nu cred" i-am raspuns provocarii intorcandu-ma brusc spre el. Artistul pali, dupa care se infurie usor, lasand sa se vada frustrare pe figura lui. Filosoful continua "Tu... tu nu mai esti ce ai fost si nici nu vei mai fi ce esti acum. Esti intr-o continua schimbare. Rolul lui este sa te schimbe cu fiece zi care trece. Rolul meu este sa te pastrez asa cum esti. Eu iti dau coloana vertrebrala, el te lasa sa ai dorinte. E adevarat, eu iti ucid visele si nu te las sa le urmezi in totalitate. Dar fara mine ai fi pierdut, ai fi ca el. Mincinos, arogant, sigur pe el si cu o minte libera, incat azi ai fi bun, iar maine rau. Da, el te ajuta. Nu-l considera inutil sau rau. Insa cu el nu vei putea trece peste momentele grele ale vietii tale, el te va lasa sa innebunesti, el iti va da liber la manie si la iubire... Vei fi un isteric, vei fi creator, dar nu vei fi tu. Tu... tu esti noi doi la un loc. Suntem toti trei sortiti unul altuia. Asa cum eu fara voi n-as exista, nici el fara noi n-ar exista." Artistul veni langa noi, aplaudand si ii spuse Filosofului, zambind amical "Ai dreptate.". Dupa care se inclina usor, ca si cand ar fi fost pe scena si disparu brusc. Filosoful ramase putin timp langa mine, privindu-ma serios si zambind. Dupa care disparu si el, dar precum o fantoma, incet, in ceata...

Si atunci m-am trezit din vis.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu